Articole

Mirajul lacului Corbu

 

Scurt istoric

Lacul Corbu este situat ?n apropierea ora?ului N?vodari, jude?ul Constan?a, fac?nd parte din salba de lacuri situate pe litoralul M?rii Negre. Acest lac nu mai are nevoie de nicio prezentare fiind arhicunoscut pescarilor de crap rom?ni, ?n special datorit? g?zduirii primului campionat mondial de pescuit la crap ?n Rom?nia ?n anul 2012. Notorietatea lacului a crescut pe m?sur? ce tradi?ia organiz?rii campionatului na?ional de pescuit la crap a continuat, cumulat? cu existen?a unor competi?ii longevive. Un exemplu relevant este Cupa Rig, concurs ce a ajuns la un num?r impresionant ce dep??e?te 20 de edi?ii.

 

Debutul meu pe lacul  Corbu s-a produs ?n anul 2013 cu ocazia Campionatului Na?ional de Tineret de Pescuit la Crap, ?ntrecere la care au avut acces pescarii cu v?rsta de maximum 25 de ani, ?n echipe de c?te 2. ?n aceea vreme Corbu se preta perfect termenului de ,,ciortan-vitez??. Popula?ia piscicol? avea o densitate ridicat? de crapi cuprin?i cu prec?dere ?ntre 1-8 kg, fiind desigur prezente ?i exemplare mai mari. La finalul ?ntrecerii am totalizat 511.29 kg, cu o medie de cca. 3.3 kg, cel mai mare crap c?nt?rind 8.48 kg. Pescuitul a fost unul relativ selectiv, n?dind doar cu boilies tare, iar la carlig am pescuit exclusiv cu bile solubile. Prezen?a constant? a ciortanilor nepunctabili (sub 1.5 kg) ne-a determinat s? opt?m pentru o astfel de abordare, unii dintre vecinii no?tri fiind la un moment dat ,,invada?i? de astfel de exemplare, aduse de o n?dire consistent? cu bulg?ri ?i semin?e.

?n linii mari acesta era situa?ia predominant? pe lacul Corbu ?n primii ani de competi?ii organizate regulat : cantit?ti mari, unele dep??ind 800-1000 kg de echip?, media pes?ilor ?n jur de 2-4 kg, n?diri masive ?i mult? munc? depus? ?n stand.

 

 

Situa?ia actual?

Pe parcursul acestui articol voi ?ncerca s? conturez pescuitul pe lacul Corbu ?n ultimii 2 ani. Men?ionez c? toate partidele efectuate ?n aceast? perioad? au fost ?n regim competi?ional, prin urmare un pescuit ?n condi?ii mai dificile comparativ cu cel efectuat la partidele ,,de pl?cere?. De?i poate prezenta interes ?i pescuitul din anii anteriori, a?a cum l-am descris succint mai sus, acesta nu mai are aplicabilitate, particularit??ile lacului din acea vreme fiind doar cu titlu informativ.

Tranzi?ia lacului Corbu de la o amenajare ce oferea o medie de 2-4 kg la una de 4-7 kg ?i numero?i pes?i trecu?i de 10-15 kg s-a produs relativ recent. Num?rul ciortanilor a sc?zut, tenii populati ?ntre 2-5 kg au ajuns la 7-10 kg, chiar 15 kg, iar crapii mari au ?nceput s? apar? mai des pe saltele de primire datorit? lipsei de competi?ie pe hran? ce caracteriza lacul ?n trecut.

 

 

A?adar, Corbu ?i-a pierdut statutul de lac caracteristic pescuitului de ,,ciortan-vitez??, devenind o pist? care, pe l?ng? o medie ridicat? a pe?tilor, poate oferi pescarilor ?i crapi ce dep??esc 15-20 kg. De asemeni modifcarea popula?iei piscole a adus o serie de schimb?ri notabile ?n ceea ce prive?te abordarea partidelor, aspecte ce vor fi discutate partajat ?n ceea ce urmeaz?.

Pescuitul competi?ional

A?a cum am men?ionat anterior am pescuit pe lacul Corbu doar pe durata concursurilor. Cu siguran?? vor fi destui cititori care vor dori s? pescuiasc? pe acest luciu de ap? doar ?n cadrul partidelor ,,de pl?cere? ?i prin urmare ??i vor pune ?ntrebarea : ,,de ce as fi interesat de intamplarile petrecute pe parcursul competi?iilor dac? voi pescui doar ?n afara lor? R?spunsul este unul destul de simplu. Comportamentul pe?tilor pe acest lac a fost influen?at considerabil de existen?a concursurilor. Pentru a avea succes ?i a prinde pe?tii dori?i sunt necesare informa?ii ob?inute de la pescarii care particip? regulat la astfel de ?ntreceri. O abordare gre?it? ce const? ?n alegerea nepotrivit? a standului, a nadei, a distan?ei de pescuit, a monturilor, ?amd. poate contribui decisiv la ratarea partidei respective. Prin urmare, informa?ia primeaz? ?i ?n lumea pescuitului.

 

 

Pescuitul competi?ional, dup? cum este bine cunoscut, ofer? pescarilor condi?ii mai dificile de pescuit dec?t ?n mod normal, pe orice lac. At?t timp c?t exist? o miz?, pescarii vor fi determina?i s? abordeze partida ?ntr-un mod c?t mai serios posibil, pentru a putea ob?ine rezultatele dorite. Prin urmare, pestii prin?i ?n astfel de circumstan?e, au o valoare mult mai ridicat? dec?t cei captura?i la o partid? ,,de pl?cere? unde presiunea pus? pe lac ?i pe?ti este mult mai sc?zut?. De aceea, informa?iile acumulate ?n urma unor astfel de partide de pescuit vor putea fi transpuse ?i ?n pescuitul obi?nuit, put?nd fi aplicate cu succes. ?n continuare voi descrie particularit??ile pescuitului pe acest lac, ce ?l fac s? fie unic ?n r?ndul  carpodroamelor din tar?.

 

 

 

Distan?e extreme

,,Tare ?i ?n fa???, reprezint? un dicton des ?nt?lnit pe lacurile ce organizeaz? competi?ii ?n care pescuitul ?n aproprierea malului opus nu este accesibil. Corbu nu a fost ocolit de aceast? meteahn? a concursurilor, distan?ele ridicate determin?nd pescarii s? ??i adapteze echipamentul ?i s? ??i ?mbun?t??easc? tehnica de aruncare.

?n perioada ?n care ciortanii erau la ordinea zilei, casting-ul nu devenise ?nc? o cheie a pescuitului pe lacul Corbu. Deoarece media a crescut, ciortanii fiind ?nlocui?i de crapi de o talie mai ridicat?, tendin?a a fost aceea de a deveni mai suspicio?i cu timpul ?i de a refuza s? se mai aproprie de paturile de nad?, cu mici excep?ii. Acest aspect a fost semnalat ?i de c?tre pescarii care au pescuitul lacul ?n condi?ii normale.

 

Echipamentul necesar pentru a ob?ine distan?ele dorite, unele ajung?nd p?n? la 160-170 m ?n condi?ii optime de v?nt, este compus, ?n primul r?nd, din o lanset? cu ac?iune rapid? sau semi-rapid? cu putere de aruncare de 3.5-4 lbs ?i o mulinet? cu tambur generos, echipat? cu fire de 0.20-0.25 mm. Ba mai mult, unii pescari au renun?at la a pescui cu lansetele clasice ?nlocuindu-le cu lansete de tip spod, pentru a putea atinge distan?ele dorite, fiind ?nt?lnite ?i cazuri ?n care diametrul firelor a fost cobor?t chiar ?i la 0.18 mm. Din punctul meu de vedere, de?i am pescuit cu fire de 0.20 mm, niciodat? mai sub?iri, astfel de grosimi pun in pericol integritatea crapilor ?i ar trebui interzise. Drilul cu astfel de fire este unul incomod, pe?tii fiind dificil de controlat, de multe ori ajung?nd ?n firele vecinilor sau fiind ,,parca?i? ?n structurile din aproprierea standului (p?lcuri de stuf sau cocioc t?iat). Grosimea ideal? pentru care am optat ?n ultima perioad? a fost de 0.22-0.23, un compromis excelent dintre siguran?a relativ? a drilului ?i ob?inerea arunc?rilor dorite. De asemeni, nici folosirea lansetelor de tip spod nu mi se pare a fi o solu?ie viabil?, tot din considerente care privesc drilul.

 

Pe l?ng? ansamblul lanset? ?i mulinet?, monturile joac? un rol decisiv ?n cazul lans?rilor la distan?e extreme. Astfel helicopter-ul a devenit cea mai popular? alegere, ?nlocuind clasicul in-line sau plumb pierdut. Modul de realizare a acesteia c?t ?i compara?ia cu celelalte monturi vor fi dezb?tute ?ntr-un subpunct ulterior al articolului deoarece necesit? o descriere mai larg?.

 

De asemeni doresc s? precizez c? ?n anumite momente crapii au tendin?a de o cobor?, pescuitul la distan?a fiind o arm? cu dou? t?i?uri. Prim?vara, ?n special ?n momentul ?n care pe?tii se preg?tesc de perioada de reprodecere, pot fi prin?i mult mai aproape dec?t ?n mod obi?nuit. Un alt exemplu ar fi traseul format de pe?ti de-a lungul timpului, pe anumite zone ale lacului, pe?tii av?nd rute pe care urc? sau coboar? la anumite intervale orare, inspira?ia pescarului fiind decisiv? ?n g?sirea acestor culoare. Totu?i acestea sunt excep?ii, care odat? speculate pot aduce un plus partidei de pescuit, distan?a r?m?n?nd ?n esen?? primul atu.

Tactici de n?dire

Distan?e extreme, nadiri pe m?sur?! ?n ultimii ani cobrele de distant?, majoritatea provenite de la produc?tori autohtoni au devenit un must-have pentru fiecare pescar ce calc? pragul lacului Corbu. Dac? paturile de nad? vor fi realizate la peste 100 m, este necesar ca n?direa grea s? fie ?ntre?inut? cu ajutorul unei cobre care s? poat? trimite boiliesurile ?n aceia?i zon?. ?n completarea spomb-urilor clasice, cele de dimensiuni medii (midi) sunt adesea utilizate pentru a putea trimite nada ?n aproprierea monturilor. Forma aerodinamic? ?i greutatea ceva mai sc?zut? fa?? de modelul mare, confer? spomb-ului mediu o portan?? mult mai bun?, dep??ind modelul mare cu c?tiva metri buni.

 

?n materie de nad?, aceasta trebuie s? fie adaptat? ?n func?ie de pe?tii tin??. Pentru pe?tii de talie mic? ?i medie se pot folosi diverse amestecuri de : groundbait, semin?e, pelete, past? de boilies, bile solubile sau tari ?n diferite propor?ii. ?n cazul pescuitului la ten, datorit? cantit??ilor ?nsemnate de boiliesuri aruncate ?n ap? de-a lungul anilor, o n?dire bazat? exclusiv pe groundbait ?i semin?e nu va avea efect. Amurii din lacul Corbu au devenit, asemeni altora, mari iubitori de boiliesuri . De?i am ?ncercat ?n repetate r?nduri o astfel de n?dire (f?r? boiliesuri) niciodat? nu a avut efect, prinz?nd doar ciortan. Poate al?i pescari au avut c??tig de cauz? cu o astfel de strategie de n?dire, totu?i la mine nu a func?ionat. Nu ?n ultimul r?nd, dac? sunt viza?i crapii capitali, pescuitul ?i nadirea izolat? cu boilies vor da cele mai bune rezultate. Men?ionez c? momentele ?n care am prins astfel de pe?ti aproape de paturile generoase de nad? au fost destul de rare.

 

Boiliesuri tari ?i solubile, dar cu ce arom? ?i compozi?ie? Ei bine, bilele pentru care am optat cel mai des au fost cele de tipul fishmeal, cu arome de squid cu fructe (c?psun?, prun? ?i cranberry) de la produc?tori autohtoni. De?i am ?ncercat ?i alte arome precum belachan sau monster crab nu pot spune ca am fost multumit de rezultate. Totusi, am discutat cu pescari care au avut succes ?i cu astfel de arome mai puturoase sau cu unele picante precum frankfurter, fiecare pescar aleg?ndu-?i nada ?n functie de ?ncrederea ?i inspira?ia avut?.

 

Monturi c??tig?toare

Helicopter, in-line ?i plumb pierdut, cam aceasta ar fi ordinea utiliz?rii pentru mine ?n ultimii ani. Helicopter-ul fiind montura care ajunge cel mai departe a fost cea mai folosit? f?r? doar ?i poate. Realizarea helicopter-ului este una destul de simpl? ?i rapid?, exist?nd mai multe variante. Cea la care m-am oprit presupune trecerea pe firul multifilament folosit ca ?nainta? a dou? bile de cauciuc cu ajutorul unei cro?ete, ?ntre ele fiind plasat v?rtejul de care este legat c?rligul, plumbul fiind unul fix, cu form? aerodinamic?. Firul folosit pentru forfac este unul de tip fluorocarbon. De?i  forfacele erau ini?ial realizate cu fir monofilament Amnesia, fluorocarbonul ?i-a dovedit superioritatea ?n timp, ?nlocuind solu?ia clasic?. Rezisten?a superioar? a acestuia fa?? de Amnesia a fost principalul motiv care a generat schimbarea.

 

Montura in-line am utilizat-o ?n special pentru a pescui dup? pe?tii de talie mic? spre medie, ?n apropierea paturilor de nad?, atas?nd foarte des sacule?i solubili. Compozi?ia sacule?ilor a constat ?ntr-un amestec de mixuri destinate s? genereze un nor de atrac?ie, din particule de nad? care s? r?m?n? ?n suspensie dar si din elemente scufund?toare precum boiliesuri sfaramate sau sp?rtur? de porumb.

 

Montura cu plumb pierdut a avut rata cea mai scazut? de utilizare. Am apelat la ea ?n situa?iile ?n care am pescuit pe standuri cu ag???tur? masiv? care au necesitat pierderea plumbului imediat dup? ?ntepare sau pe parcursul drilului, ?ncerc?nd s? imbun?t??esc raportul dintre tr?s?turi si pe?ti pu?i pe salteaua de primire.

 

Tipuri de substrat ?i structuri

Una dintre marile dileme ale pescuitului la Corbu este tipul de substrat pe care vom plasa monturile, respectiv nada. Fiind un lac cu pe?ti ce prezint? un comportament schimb?tor, sondarea trebuie s? fie una c?t mai precis? ?i s? indentific?m zonele tari ?i cele cu m?l pe care le avem ?n fa??. Pe parcursul unei partide crapii au tendin?a de a-?i schimba zonele ?n care se hr?nesc. Uneori ?i g?sim pe zonele cu fund tare (argil?, nisip), alteori pe cele cu un strat mai sub?ire sau mai gros de m?l, ori ?n m?lul ?n care se g?sesc larve de chironomus (prezen?a acestora este indicat? de ag??area lor de fir sau c?rlig). ?n cazul altor lacuri, c?utarea pes?ilor este mult simplificat? : indentific?m zonele tari de regul? ?i treaba e rezolvat?, nu ?i la Corbu.

 

Structurile prezente pe lacul Corbu sunt cel mai adesea r?d?cinile t?iate de stuf ?i p?lcurile de stuf din aproprierea standurilor. Pragurile sau gropile, sunt rar ?nt?lnite, substratul fiind de regul? uniform. Prezen?a zonelor cu stuf taiat ?i a p?lcurilor de stuf au facut dificil pescuitul deoarece pe?tii au tendin?a de a se ?ndrepta c?tre acestea, riscul de a fi ag??a?i fiind ridicat. Pentru a evita astfel de nepl?ceri administra?ia lacului a ?ndep?rtat ?n aceast? primavar?, cu ajutorul unui utilaj, stuful nedorit, astfel debloc?nd unele zone cu probleme ?n care pe?tii erau ag??a?i destul de des.

 

Lacul 3 in 1

Lacul Corbu este impartit ?n 3 sectoare, A, B ?i C, fiecare av?nd un num?r de 25 de standuri. Pot spune c? aceste 3 sectoare sunt aproape 3 lacuri distincte, fiecare prezent?nd at?t caracteristici comune c?t ?i diferite.

Sectorul A este probabil cel mai echilibrat deoarece toate standurile sunt plasate ?n linie dreapt?, neexist?nd diferen?e notabile de nivel. Lipsa ag???torilor de l?ng? mal prezentate mai sus, ?l transform? ?n sectorul cu gradul cel mai redus de dificultate ?n ceea ce prive?te drilurile. Substratul pe acest sector este cu prec?dere tare. Unul dintre dezavantajele A-urilor este c? distan?a de pescuit ??i spune adesea cuv?ntul, fiind totodat? ?i sectorul cel mai pu?in productiv al lacului.

 

Sectorul B, probabil cel mai dificil din cauza obstacolelor submerse, este zona care ?n momentul de fa?? de?ine standul cel mai productiv de pe lac : B25. B25 este un loc care produce at?t cantit?ti ridicate, c?t ?i pe?ti de talie mare, singurul s?u rival fiind cap?tul de lac dinspre C-urile cu num?r mic, pe durata perioadei ?n care pestele se preg?te?te de reproducere, deplas?ndu-se c?tre acea zon? cu apa mic?. Sectorul B prezint? ?n special zone cu m?l, mai gros sau mai sub?ire, g?sindu-se totu?i ?i por?iuni tari. Un minus al acestui sector, prezent ?i pe sectorul C este c? standurile nu sunt la acela?i nivel, unele fiind avantajate vizibil. Pentru mine acest sector r?m?ne cel preferat datorit? dificult??ii ?i a pe?tilor mari care se prind ?n zon?.

 

Sectorul C, asem?n?tor B-ului, prezint? 3 zone diferite. C-urile cu num?r mic sunt plasate ?ntr-o zon? cu stuf ?i ap? mic?, portiune ideal? ?n perioada de prim?var? cele medii se afl? mult ?n spatele celor mari (de la 16 in sus) fiind situate ?ntr-un golf, ultimele fiind ?ntr-o por?iune cu ap? mai ad?nc?. ?i pe acest sector ?nt?lnim zone cu ambele tipuri de substrat c?t ?i por?iuni cu ag???tur? ce nu au fost ?ndep?rtate ?n totalitate. Sectorul C, la fel ca ?i B-ul ad?poste?te at?t comuni superbi, c?t ?i salonte de o frumuse?e deosebit?, trecute de 15 kg.

Toate cele 3 sectoare sunt distribuite astfel ?nc?t numerele mici ale standurilor sunt plasete pe zone cu ap? de o ad?ncime mai redus? dec?t cele cu numere mari.

 

Influen?a vremii

Asemeni altor lacuri mari, Corbu, este o amenajare piscicola ?n care dispunerea crapilor este influen?at? considerabil de v?nt. Pe?tii fiind r?sp?ndi?i pe o suprafa?? de aprox. 437 ha, pot migra pe durata unui concurs de la un sector la altul. Nu pu?ine au fost cazurile ?n care un sector a produs tr?s?turi constante pe durata v?ntului, ?n timp ce alte por?iuni de lac erau lipsite de activitate. Aceste diferen?e se pot observa chiar ?i ?n cazul unui singur sector, pes?ii av?nd tendin?a de a se muta dintr-un cap?t ?n altul al acestuia, ?n func?ie de schimb?rile direc?iei v?ntului.

 

?nceputul prim?verii ?i sf?r?itul toamnei nu sunt perioade benefice pentru a avea capturi pe Corbu. Suprafa?a ?ntins? a lacului determin? o ?nc?lzire lent? a apei, chiar dac? ad?ncimea medie este ?n jur de 1.5-2.5 m. Lacul se deschide ?n fiecare an dupa data de 1 aprilie. Uneori aceast? perioad? poate fi prelungit? ?n func?ie de condi?iile meteo. Anul trecut, am participat la finele lunii aprilie la un concurs ?n care au fost temperaturi sub zero grade, z?pezi ?i ploi. Aceste intemperii au determinat ca mai bine de jum?tate din echipele ?nscrise s? r?m?n? f?r? niciun crap prins pe durata a 3 zile. Toamna, concomitent cu r?cirea vremii, pe?tii migreaz? c?tre zonele cu ap? ad?nc? ale lacului, posibile por?iuni de iernat, ?ndep?rt?ndu-se a?adar de maluri. De aceea, pescuitul ?n aceste perioade nu poate fi unul prolific.

 

Momente magice

Lacul Corbu mi-a oferit at?t reu?ite nea?teptate c?t ?i dezam?giri colosale. Faptul c?, la cap?tul liniei se poate afla oric?nd un crap de peste 15-20 kg, m-a determinat s? revin de fiecare dat?, mai entuziasmat, ?i mai preg?tit, pentru a prinde pe?tele dorit, chiar ?i la concursurile de cantitate av?nd aceast? speran??. Drilurile cu pe?tii de talie mai mare sunt palpitante cu fiecare ocazie. Emo?ia este una pe m?sur?, ace?tia fiind adu?i adesea de la o distan?? de 130-160 m, folosind fire sub?iri. Slalomul printre obstacolele submerse ?i firele vecinilor amplific? adrenalina din timpul drilului, orice mi?care gre?it? put?nd cauza pierderea pe?telui. Unii crapi comuni ?i salonte, ?n special a doua categorie, sunt extrem de b?t?io?i. Drilurile de o or?, sau mai mult, sunt destul de comune. A prinde sau a sc?pa un exemplar dup? un astfel de dril este sinomim cu expresia ,,de la agonie la extaz?. Pe deoparte avem bucuria de a vedea ce peste te-a ,,chinuit? timp de mai bine de un ceas, iar pe cealalt? parte, golul ?n stomac l?sat de ratarea unui crap, ce ar fi putut fi un nou record personal. Ei bine, aceasta este unul dintre farmecele lacului Corbu!

 

Pe l?ng? crapii de talie mare, Corbu ofer? peisaje deosebite. R?s?riturile ?i apusurile marine sunt de o frumuse?e rar?. R?s?riturile m? g?sesc adesea cu aparatul foto ?n m?n? ?i o can? de ceai sau cafea fierbinte l?ng?, admir?nd ?n lini?te culorile calde ale soarelui ?i reflexia lor pe luciul apei. De obicei la acea ora colegii de echip? se odihnesc, a?adar, perturbarea calmului din acele clipe poate apare doar ?n cazul unei tr?s?turi.

 

Nop?ile petrecute pe Corbu ?mi aduc aminte de luminile ora?ului, simbioza dintre industrie ?i natur? sem?n?nd cu cea de pe un alt lac drag (balta C?tu?a), ce ofer? imagini similare. Specific c?, la c?tiva km de lac se afl? rafineria Petromidia. Viva Las Vegas? Nu, viva Las Corbu!

 

?ntotdeauna m-au atras ca un magnet apele cu suprafa?e mari. Pescuind ?n aproprierea ora?ului Galati pe lacul Brate?, pot spune c? lacul Corbu mi-a venit ca o m?nu?? ?nc? de la prima partid?. De ce aceast? alegere? Apreciez c? astfel de lacuri sunt cele care au personalitate cu adev?rat.

 

V?ntul, ploaia, sau furtuna sunt resim?ite diferit pe astfel de ape comparativ cu cele de dimensiune mult mai redus?. Se creeaz? valuri imense, uneori abia po?i s? mai ?ii lanseta ?n m?n?, iar alteori pescuitul devine aproape imposibil, singura variant? fiind aceea de a merge la ad?post. ?nc? o provocare oferit? de Corbu pescarilor dispu?i s?-l viziteze, aceea de a ?nfrunta capriciile vremii!

 

Epilog

Lacul Corbu reprezint? din punctul meu de vedere cea mai echilibrat? pist? de competi?ii la crap din tar?, fiind unica ce a g?zduit un campionat mondial. Orice pescar fan al pescuitului aruncat (din m?n?), al crapilor mari, al capturilor numeroase, al pescuitului bazat pe flexibilitate, ?i al concursurilor sau lini?tei de la o partid? obi?nuit?, se va reg?si cu siguran?? ?n condi?iile oferite de acest lac. Pe l?ng? pescuitul provocator, Corbu ofer? ?i alte facilit??i precum dotarea fiec?rui stand cu o c?su?? cu dou? paturi, o mas?, toalete ?i du?uri pentru pescarii ce prefer? o campare mai lejer?.

 

?n ultimii ani, cea mai mare parte a pescuitului la crap am dedicat-o lacului Corbu. Am ?ncercat s? ?i aflu secretele pas cu pas, f?r? a s?ri anumite etape, iar lacul m-a r?spl?tit cum a ?tiut mai bine. Al?turi de colegii de club, dar ?i de al?i prieteni pescari, am evoluat de la partid? la partid?, descoperind treptat misterele acestui lac schimb?tor.

 

Mirajul lacului Corbu nu const? neaparat ?n pescuitul propriu-zis ci ?n momentele ?n care pescarul se indentific? cu ceea ce reprezint? esen?a carpfishing-ului. Speran?a de a prinde un crap demn de un nou record personal, multitudinea tr?s?turilor, raportul efort-recompens?, abord?rile variate, peisajele superbe ?i nu ?n ultimul r?nd compania prietenilor, reprezint? principalele motive pentru care nu m? pot desp?r?i prea cur?nd de acest lac. De multe ori ajung acas?, iar a doua zi dup? finalul partidei, g?ndurile tot c?tre lac se ?ndreapt?, reflect?nd asupra modului ?n care voi pescui data urm?toare ?i ce a? putea ?mbun?ta?i.

 

?n ?ncheiere sper c? am adus destule argumente pentru a v? putea motiva s? vizita?i m?car o dat? acest lac mirifc, mai ales dac? se preteaz? pe stilul de pescuit pe care ?l practica?i. Regulile sunt f?cute pentru a fi ?nc?lcate ?i ?n cazul pescuitului. De aceea, simt nevoia s? subliniez cu aceasta ocazie, c? opiniile exprimate ?n acest articol nu pot fi universal valabile ?i c? vor exista ?i excep?ii cu siguran??. Totu?i, dorin?a mea a fost aceea de a prezenta lacul ?ntr-o manier? c?t mai aproape de adev?r pentru ca cititorii s? g?seasc? c?t mai utile informa?iile oferite. P?n? la urm?torul articol, v? doresc fire ?ntinse tuturor, capturi pe m?sur? ?i s? ne vedem cu bine pe malul apei, poate chiar la Corbu!

 

Articole asemanatoare

1 comentariu

Adauga comentariu

Conecteaza-te cu